Programul de vizitare a Palatului Culturii şi a sălii de oglinzi:

Iarna (1 septembrie – 30 aprilie):

Marţi-duminică: 9-16

Vara (1 mai – 31 august):

Marţi-vineri: 9-18
Sâmbătă-duminică: 9-16

Luni: închis

“Să mă investească Onoratul Consiliu cu încrederea sa, cu dreptul de autoritate şi cu Sigiliul, şi eu voi construi un oraş nou.” Cu aceste cuvinte şi-a început discursul de investitură dr. Bernády György, tânărul şi talentatul primar al oraşului Târgu Mureş la 8 martie 1902. Este meritul său, într-adevăr, că oraşul caracterizat drept “locul celui mai amplu târg din Ardeal” la sfârşitul secolului al XIX.-lea, va păşi în zorii noului veac pe calea modernizării. Canalizarea, iluminatul public, construcţiile de şcoli şi clădiri publice, păstrează astăzi amintirea primarului făuritor al urbei moderne.

Din iniţiativa lui, între anii 1911 – 1913, s-a ridicat la Târgu Mureş una din cele mai reprezentative clădiri ale secessionului ardelean. Construit în maniera şcolii lechneriene, după proiectele arhitecţilor Komor Marcell şi Jakab Dezső, palatul se impune atât prin decoraţia exterioară, cât şi prin cea interioară.

Din armonia ansamblului se desprind cu pregnanţă acoperişul din majolică de Zsolna, mozaicul monumental, realizat după planurile pictorului Körösfői-Kriesch Aladár şi basoreliefurile executate de meşterul Kallós Ede, ce domină frontispiciul, precum şi frescele aceluiaşi Körösfői-Kriesch Aladár, în interior, şi vitraliile maeştrilor Nagy Sándor şi Thoroczkai-Wigand Ede, lucrate de Roth Miksa. Decoraţiile interioare sunt din materiale autentice valoroase: impresionantul hol interior – lung de 45 m – este realizat în marmură de Carrara şi delimitat de două oglinzi veneţiene. Remarcabile sunt cele două fresce mitologice, care domină holul.

Sala mare (parter), concepută ca sală de concerte, a fost înzestrată cu o orgă construită de fraţii Rieger din Jagerndorf în 1914. Una din cele mai mari şi mai performante la data execuţiei, orga, dispunând de 4463 tuburi şi 63 registre, este şi azi în perfectă stare de funcţionare.

Din hol două scări monumentale din marmură de Carrara duc la nivelele superioare. Vitraliile din casa scărilor, reprezentând personalităţi remarcabile ale vieţii culturale şi publice contemporane, sunt lucrate în atelierul renumitului meşter Roth Miksa.

Sala mică este tot o sală de concerte, dar adecvată şi pentru serate literare, conferinţe şi alte activităţi culturale, fiind o sală multifuncţională.

Sala oglinzilor, adevărata “perlă” a palatului, şi-a luat numele de la tripticul de oglinzi veneţiene, care o delimitează, reverberând, totodată, spaţiul.
Concepută ca sală de recepţie şi înzestrată cu mobilier adecvat, sala este decorată cu pictură murală şi cu şase vitralii inspirate din folclorul şi legendele secuieşti.
Acestea ar fi urmat să reprezinte Europa la expoziţia internaţională de artă decorativă din San Francisco, în 1914.

Palatul Culturii găzduieşte azi mai multe instituţii de cultură (Filarmonica de Stat, Biblioteca Judeţeană, Muzeul de Artă, Galeriile de Artă, expoziţia permanentă a Muzeului de Istorie etc.)